Andreea Tabacu
REZUMAT
Nulitatea procesuală comportă trăsături specifice în raport cu nulitatea de drept substanţial, fiind dependentă de vătămare, ceea ce presupune implicit posibilitatea de înlăturare a acesteia.
Dreptul comun în materia nulităţii procesuale, art. 105-108 C. pr. civ., a fost îndelung analizat în literatura de specialitate, pentru determinarea regimului juridic al nulităţii, în mod deosebit pentru a lămuri aspectul vătămării prezumate, determinată de nulitatea expresă sau de nulitatea absolută, chiar virtuală.
Acest aspect este soluţionat în Proiectul Noului Cod de procedură civilă, care vorbeşte expres despre criteriul interesului ocrotit pentru clasificarea nulităţii precum şi despre prezumţia legală de vătămare în ipoteza nulităţii exprese (art. 160 alin. 2), consacrând totodată şi nulităţi necondiţionate.
Calificarea nulităţii ca absolută sau relativă va fi determinată de interesul ocrotit prin norma încălcată, nefiind excluse nulităţile absolute remediabile sau derogări de la regimul juridic al invocării nulităţii absolute în orice stadiu al procesului.
Pe structura oferită de art. 105 C. pr. civ. actual, se analizează şi nulitatea hotărârii judecătoreşti, în cazul căreia Codul este foarte sumar în reglementări, un aspect esenţial fiind dat de determinarea cazurilor de nulitate extrinsecă a hotărârii, care sunt atrase de nerespectarea regulilor privind competenţa, organizarea judiciară sau anumitor norme de procedură propriu zisă.
Determinarea cazurilor de nulitate a hotărârii judecătoreşti este facilitată de structura oferită de art. 261 C. pr. civ., deşi insuficientă, anumite menţiuni esenţiale ale hotărârii nefiind regăsite aici, însă existenţa lor influenţează validitatea hotărârii judecătoreşti. Astfel, nu trebuie omis caracterul de act autentic al hotărârii judecătoreşti, care îi determină „clauzele” esenţiale.
Lipsurile textelor actuale sunt complinite prin Proiectul Noului Cod de procedură civilă, care se referă expres la hotărârii judecătoreşti şi care se complinesc, cel puţin în privinţa nulităţii extrinseci a hotărârii cu normele dreptului comun, care prevede nulitatea necondiţionată, dacă sunt încălcate norme privind capacitatea procesuală, reprezentarea procesuală, competenţa instanţei, compunerea sau constituirea instanţei, publicitatea şedinţei de judecată şi alte cerinţe legaleextrinseci actului de procedură, când legea nu dispune altfel - art. 161.
Faţă de reglementarea actuală este necesară şi analiza legăturii între minută şi dispozitiv, pentru acoperirea nulităţii, structura imutabilă a hotărârii fiind reprezentată de minută, ale cărei menţiuni nu pot fi complinite ulterior, aspect posibil însă în ce priveşte hotărârea.
Referitor la această chestiune, decizia nr. XIII din 05.02.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii prevede că menţiunea pronunţării în şedinţă publică trebuie cuprinsă în minută, aspect discutabil în raport de textele în vigoare, cu consecinţe asupra nulităţii hotărârii.