en fr
RRDJ nr6 universul juridic magazin
Indexari internationale
CEEOL HeinOnline
Newsletter
Vreti sa fiţi la curent cu promoţiile Editurii Universul Juridic? Scrieţi mai jos adresa dvs. de email.
Aboneaza


Universul Juridic magazin
Revista Română de Drept Privat

Partea din hotarare care se bucura de autoritate de lucru judecat


 

REZUMAT

 

ADINA NICOLAE

 

Judecător - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

 
 
 

 

Autoritatea de lucru judecat se ataşează, în mod indiscutabil, dispozitivului hotărârii şi soluţiilor exprese conţinute de acesta.

 

În acelaşi timp însă, pentru că autoritatea de lucru judecat este legată de verificarea jurisdicţională realizată de instanţă, trebuie recunoscut acest atribut motivelor necesare, care explică dispozitivul, făcându-l comprehensibil (altminteri, fără a se face apel la argumentele şi raţiunile adoptării soluţiei, nu s-ar cunoaşte limitele judecăţii, pretenţiile care au învestit instanţa şi asupra temeiniciei cărora aceasta a avut a se pronunţa).

 

Pe de altă parte, trebuie făcută distincţia între motivele - sprijin necesar al dispozitivului şi cele "supraabundente", care aduc un plus de motivare (de cele mai multe ori subsidiară), ce se situează în afara dezbaterilor din proces, fiind de natură să surprindă părţile prin statuările făcute de instanţă în aceste condiţii. De aceea, unor astfel de considerente, la limita unor simple enunţuri (în absenţa supunerii lor discuţiei părţilor), trebuie să li se refuze atributul autorităţii de lucru judecat.

 

Trebuie recunoscută însă, autoritate de lucru judecat motivelor cu valoare decizională, adică acelor motive care conţin soluţii asupra unor puncte litigioase ale procesului de aşa manieră încât doar felul în care au fost aduse în faţa judecăţii (pe cale de apărare ori ca aspecte prealabile cercetării fondului), face ca astfel de soluţii să nu se regăsească în dispozitiv.

 

A contesta autoritatea de lucru judecat a acestor motive ar însemna adoptarea unei atitudini pur formale (pe considerente legate de locul situării lor, în afara dispozitivului, acolo unde în mod obişnuit se regăsesc soluţiile instanţei) şi ar însemna practic, ignorarea a ceea ce a făcut obiectul judecăţii.

 

Consecinţa ar reprezenta-o reluarea ulterioară a verificării jurisdicţionale asupra aceloraşi aspecte, cu riscul contrazicerii a ceea ce s-a statuat deja şi deci, instabilitatea şi incoerenţa hotărârilor judecătoreşti.

    Aşadar, trebuie recunoscut că intră în autoritate de lucru judecat, alături de dispozitivul care tranşează litigiul, şi motivele care susţin soluţia (în absenţa cărora aceasta nu ar avea vreun înţeles, permiţând reluarea la nesfârşit a litigiilor), precum şi motivele care conţin ele însele soluţii pe aspectele litigioase invocate de părţi şi supuse dezbaterii acestora. Abia în situaţia în care nu s-ar recunoaşte autoritatea lucrului judecat unor astfel de considerente s-ar ajunge la consecinţe dăunătoare pentru ordinea de drept, instanţele fiind puse în situaţia de a verifica, ignorând statuările din hotărâri anterioare, aceleaşi situaţii, cu posibilitatea de a ajunge la soluţii diametral opuse.