Definirea conditiilor economice ale actiunii de in rem verso in dreptul romanesc

Asist. univ. drd. Ciprian Adrian Păun

REZUMAT

Conform principiul îmbogăţirii fără justă cauză, astfel cum este acesta exprimat în fiecare dintre sistemele juridice europene, persoana care îşi măreşte în mod nejustificat patrimoniul în detrimentul alteia are obligaţia de restituire faţă de aceasta din urmă.

Prezentul articol reprezintă un studiu, din perspectivă comparativă, asupra principiului îmbogăţirii fără justă cauză şi asupra condiţiilor exercitării acţiunii de in rem verso potrivit legislaţiei române. Problema abordată aici are legătură cu sensul de fond dat îmbogăţirii fără justă cauză în jurisprudenţele română, franceză, germană şi austriacă. Îmbogăţirea fără justă cauză poate fi interpretată ca un principiu de echitate de sorginte aristotelică, prin care se pot remedia neajunsurile create de aplicarea unor reguli considerate a fi juste în mod normal în cazuri particulare. Acesta poate fi caracterizat ca "principiu juridic" care înglobează un ideal de justiţie mai larg, pe baza căruia instanţele judecătoreşti pot deduce soluţia unor cazuri particulare de restituire. De asemenea, îmbogăţirea fără justă cauză poate fi înţeleasă şi ca un principiu descriptiv şi organizaţional, care nu are nici un rol direct în luarea deciziilor juridice, dar care poate influenţa acest proces la nivel general, fără a dicta anumite rezultate.

Prezentul articol analizează condiţiile economice ale acţiunii de in rem verso în România. Privit din perspectiva evoluţiei sale istorice, mecanismul îmbogăţirii fără justă cauză a fost tratat ca o transpunere ştiinţifică a discuţiilor din doctrina civilă franceză. Vom demonstra aici tratarea independentă a condiţiilor economice în doctrina română, dintr-o perspectivă mult prea largă în comparaţie cu cea a jurisprudenţei franceze. Mai mult, autorii români au adus îmbunătăţiri jurisprudenţei prin preluarea unor influenţe germane şi austriece.

Metoda comparativă folosită în prezentul studiu porneşte de la enunţarea celor trei condiţii clasice: existenţa îmbogăţirii nejustificate, a daunei celeilalte persoane şi eventuala legătură directă dintre acestea. Exemplele germane şi austriece din acest domeniu ne oferă o perspectivă mai largă asupra acestei instituţii. Diferenţele de abordare legate de definirea îmbogăţirii fără justă cauză în legislaţiile franceză, germană şi română oferă legiuitorului român soluţii pentru o nouă posibilă prevedere generală în legislaţia civilă română. În acelaşi timp, având în vedere jurisprudenţa şi doctrina germană şi cele austriece definiţia daunei celeilalte persoane nu joacă un rol important în analiza condiţiilor economice ale acţiunii de in rem verso.

Abordarea noastră evidenţiază nu numai similarităţile şi diferenţele dintre sisteme, ci şi elementele pe care acestea le pot prelua unul de la celălalt. Într-un domeniu juridic care reprezintă încă, în mare parte, un teritoriu necunoscut, şi ale cărui graniţe sunt contestate, astfel de perspective comparative sunt utile atât în analiza legislativă doctrinară, cât şi în dezvoltarea legislaţiei pe cale jurisprudenţială.