Rezumat
Prezentul studiu reprezintă un punct de vedere faţă de poziţia exprimată în doctrina de specialitate cu privire la natura juridică a raportului de serviciu al funcţionarului public.
Doctrina de dreptul muncii, prin reprezentanţii săi, exprimă opinia potrivit căreia raportul de serviciu al funcţionarului public ar fi tot un raport juridic de muncă, făcând astfel parte din dreptul muncii.
Dorim să demonstrăm, cu argumente de fond, că raportul de serviciu al funcţionarului public are o identitate distinctă, conferită de exercitarea prerogativelor de putere publică şi că el formează obiect de studiu al dreptului public.
Studiul este elocvent din perspectiva continuării disputei dintre doctrina de drept al muncii şi doctrina de drept administrativ cu privire la statutul juridic al funcţionarului public.