Leziunea – viciu de consimtamant sau dezechilibru contractual?

Rezumat

De ce nu trebuie agreat un contract lezionar: pentru că partea favorizată de o prestaţie excesivă a exploatat în mod neloial situaţia precară a celeilalte părţi datorită căreia a acceptat un contract nedrept sau pentru că echilibrul contractual trebuie să caracterizeze orice contract comutativ? Care dintre cele două raţiuni se dovedeşte mai importantă pentru ordinea contractuală de astăzi? Sunt două întrebări ale căror răspunsuri, oricare ar fi ele, vor presupune o opţiune importantă în raport de care vom putea evalua corect soluţiile avansate de Noul nostru Cod civil precum şi de principalele proiecte de codificare europeană a dreptului contractelor. Studiul de faţă se vrea a fi o pledoarie pentru leziunea văzută mai mult ca remediu al unui impas contractual, orientată spre interesele legitime ale părţii mai slabe din contract şi mai puţin interesată de sancţionarea unei conduite vinovate a celui care a profitat de o prestaţie excesivă. Milităm, prin urmare, pentru concepţia obiectivă despre leziune, făcând câteva evaluări ale noilor prevederi cu trimiteri la principalele proiecte de codificare europeană a dreptului contractelor, pentru ca în final să avansăm câteva propuneri de lege ferenda în materia leziunii în contracte.