Consideratii asupra caracterului de titlu executoriu al contractului de asistenta juridica si formalitatile necesare in vederea punerii in executare silita a acestuia

Executarea silită este una din formele de manifestare a acţiunii civile şi o fază importantă a procesului civil (dacă avem în vedere că, în această etapă, se obţine o recunoaştere în fapt a pretenţiei invocate de reclamant şi „recunoscută” de către instanţa de judecată).
De regulă, principalul titlul executoriu care se pune în executare silită este hotărârea judecătorească care a rămas definitivă sau a dobândit caracter irevocabil, în urma derulării procedurii de învestire cu formulă executorie. Pe lângă acest „titlu executoriu de drept comun”, legea mai recunoaşte şi pentru o serie de alte înscrisuri, caracterul de titlu executoriu. Amintim, în acest sens, contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, în conformitate cu art. 30 alin. 3 din Legea nr. 51/1995.
Având în vedere faptul că, de regulă, înainte de declanşarea executării silite, trebuie parcurse mai multe etape formale şi prealabile (obţinerea titlului executoriu, învestirea cu formulă executorie), am considerat ca fiind utilă analizarea contractului de asistenţă juridică sub aceste aspecte. Această analiză este importantă, desigur, în ipoteza în care este necesară punerea în executare silită a acestor contracte de asistenţă juridică, mai ales în contextul în care art. 30 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 a fost modificat prin Legea nr. 255/2004 (modificare care a generat şi o problematică de aplicare în timp a normei juridice).