Mandatul irevocabil ca tehnica de garantare a obligatiilor

Rezumat

Mandatul a fost perceput dintotdeauna ca un instrument flexibil prin care se pot realiza o serie întreagă de operaţiuni. Uneori însă, în căutarea de soluţii facile, practicienii omit să mai ţină seama de caracteristicile acestei instituţii juridice. În cazul mandatului este esenţială conferirea de către mandant a puterii de reprezentare în favoarea mandatarului.
Garantarea executării obligaţiilor nu a scăpat domeniilor în care mandatul a fost utilizat. Mandatul poate fi cu greu conciliat cu nivelul de siguranţă impus de structura unei garanţii. Principala dificultate este dată de caracterul esenţialmente revocabil al mandatului. Pentru a evita acest impediment, doctrina şi jurisprudenţa au încercat să creeze o varietate de mandat care să fie reputat irevocabil. Ulterior, într-o încercare de raţionalizare post factum, mandatul irevocabil a fost disjuns în două clase înrudite, dar diferite: mandatul în interes comun şi mandatul accesoriu.
În ciuda eforturilor doctrinei şi jurisprudenţei, specificitatea mandatului s-a opus apariţiei unui veritabil mandat irevocabil. Prin urmare, efectul irevocabilităţii a fost limitat la obligaţia mandantului de a-l dezdăuna pe mandatar în caz de revocare, fără însă a putea asigura supravieţuirea puterii de reprezentare după momentul revocării. În plus, mandatul dă naştere unei dedublări a personalităţii mandantului, fără însă a ştirbi capacitatea acestuia de a săvârşi actele pentru care a conferit mandat. Prin urmare, acţiunile mandatarului pot fi oricând zădărnicite de mandant. Atunci când mandatarul doreşte să se asigure că va putea el însuşi să aducă la îndeplinire actele la care s-a obligat mandantul în temeiul altui contract, mandatul se poate dovedi o garanţie iluzorie.
O instituţie nou introdusă în reglementările europene şi preluată şi în Noul Cod civil român, pare a suplini rolul pe care practica a încercat să îl atribuie mandatului irevocabil. Este vorba despre fiducie, o instituţie juridică inspirată din trust-ul anglo-saxon. Modul de reglementare al fiduciei în Noul Cod civil român este însă deficitar şi riscă să cantoneze acest instrument în galeria formelor fără fond.