Regimurile matrimoniale conventionale reglementate de Noul Cod civil roman. Abordare comparativa

Rezumat

În materia relaţiilor patrimoniale dintre soţi, Noul Cod civil român, adoptat de Parlament prin Legea nr. 287/2009, marchează revenirea la principiul tradiţional al libertăţii convenţiilor matrimoniale, legislaţia română în materie fiind astfel aliniată reglementărilor moderne şi flexibile din dreptul comparat.
Regimul comunităţii de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal de drept comun, dar va avea un caracter supletiv, urmând a fi aplicabil doar în cazurile în care soţii nu au optat pentru un alt regim matrimonial prin convenţie matrimonială, respectiv pentru regimul separaţiei de bunuri saupentru regimul comunităţii convenţionale (mai largă ori mai restrânsă decât cea legală). În ceea ce priveşte întinderea libertăţii de alegere a regimului matrimonial concret, Codul adoptă o concepţie restrictivă, sub imperiul noii reglementări soţii neavând posibilitatea să configureze un regim matrimonial propriu, prin combinarea mai multor tipuri de regimuri ori să opteze pentru un regim matrimonial de sorginte străină.
Prezentul studiu se doreşte a fi o radiografie cât mai fidelă a soluţiilor normative configurate de Noul Cod civil român în materia regimurilor matrimoniale convenţionale, evidenţiind, acolo unde se impune, atât aspectele pozitive, cât şi insuficienţele noilor soluţii legislative.
Abordarea este una comparativă, în condiţiile în care înţelegerea instituţiei regimurilor matrimoniale convenţionale nu poate fi atinsă printr-o viziune fragmentară, limitată exclusiv la prevederile interne în domeniu, ci numai printr-o perspectivă de ansamblu asupra soluţiilor normative din diferite sisteme de drept.