Mecanismele executarii private in cazul luarii pasnice in posesie a bunului afectat unei garantii reale mobiliare

Radu Rizoiu
avocat
STOICA & Asociaţii SCA

Rezumat

Titlul VI ("Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare") al Legii nr. 99/1999 privind accelerarea reformei economice aduce o serie de inovaţii în cadrul sistemului român de drept. Una dintre aceste inovaţii constă în posibilitatea creditorului beneficiar al unei garanţii reale mobiliare de a efectua anumite acte private care se poziţionează în antecamera executării silite a obligaţiei garantate. Procedura poartă numele de "intrare paşnică în posesie bunului afectat garanţiei" şi vizează preluarea de către creditor a controlului de fapt asupra bunului în cauză.
Această procedură ar trebui să se constituie într-un instrument puternic aflat la îndemâna creditorului garantat, prin care acesta să îşi asigure cooperarea debitorului în executarea obligaţiei garantate. Din păcate, practica are încă ezitări cu privire la utilizarea acestei instituţii. În afară de sancţiunile drastice prevăzute de lege în cazul nerespectării cadrului legal al deposedării paşnice, neclaritatea dispoziţiilor legale se constituie într-un factor de descurajare pentru creditori.
În prezentul studiu vom încerca să demonstrăm că luarea paşnică în posesie poate avea o sferă destul de generoasă de aplicare, care nu se limitează la cazurile în care debitorul predă de bună voie bunul afectat garanţiei către creditor. Pentru a păstra caracterul paşnic al deposedării, este suficient ca debitorul să nu fie supus violenţei (fizice sau psihice), iar terţii să nu fie prejudiciaţi prin cauzarea tulburării ordinii publice. O dată respectate aceste două limitări, există o paletă largă de acţiuni care sunt la dispoziţia creditorilor garantaţi. Astfel, evitarea debitorului şi, într-o anumită măsură, chiar şi înşelarea debitorului pot reprezenta tehnici legale de deposedare.
În aceste vremuri în care nerambursarea creditelor devine un fapt cotidian, luarea paşnică în posesie va deveni o modalitate preferată de reducere a pierderilor pentru o serie largă de creditori profesionişti: bănci comerciale, societăţi de leasing şi alte instituţii financiare nebancare. Rămâne ca şi instanţele care se vor confrunta cu soluţionarea litigiilor generate de aceste luări în posesie să stabilească reguli clare cu privire la comportamentele concrete care se încadrează în limitele legii şi care le depăşesc.