Imobile preluate in mod abuziv. Autoritate de lucru judecat. Cereri de restituire in natura sau prin echivalent inainte si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001

Opinia Curţii
     Dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 10/2001 sunt contrare prevederilor art. 44 din legea fundamentală, întrucât aduc atingere dreptului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă (fără ca textul incriminat să se poată constitui într-un temei juridic nou pentru introducerea unei alte acţiuni de restituire a aceluiaşi imobil cu cel care făcuse deja obiectul unei judecăţi anterioare); textul de lege criticat retroactivează, în măsura în care lipseşte de puterea lucrului judecat hotărâri irevocabile prin care au fost respinse acţiuni în revendicare sau în constatarea nulităţii unor acte juridice de înstrăinare a imobilelor preluate de stat; încălcarea puterii de lucru judecat a hotărârilor irevocabile reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat [Curtea Constituţională, dec. nr. 1055 din 9 octombrie referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. 1 lit. i), art. 45 alin. 2 şi art. 47 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în M. Of. nr. 737 din 30 octombrie 2008].

(Curtea Constituţională, Decizia nr. 1055 din 9 octombrie 2008,
cu notă de Adina Nicolae)

Notă
     Prin decizia nr. 1055/9 octombrie 2008, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001, apreciind că: textul este contrar prevederilor art. 44 din legea fundamentală, întrucât aduce atingere dreptului de proprietate al dobânditorului de bună-credinţă (fără ca textul incriminat să se poată constitui într-un temei juridic nou pentru introducerea unei alte acţiuni de restituire a aceluiaşi imobil cu cel care făcuse deja obiectul unei judecăţi anterioare); textul retroactivează, în măsura în care lipseşte de puterea lucrului judecat hotărâri irevocabile prin care au fost respinse acţiuni în revendicare sau în constatarea nulităţii unor acte juridice de înstrăinare a imobilelor preluate de stat; încălcarea puterii de lucru judecat a hotărârilor irevocabile reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat.

     Cu referire la aceste argumente, credem că art. 47 din Legea nr. 10/2001 nu putea fi scos din cadrul normativ pentru neconstituţionalitate, deoarece:

- în interpretarea şi aplicarea sa corecte, textul criticat nu putea aduce atingere dreptului de proprietate al unor terţe persoane particulare (dobânditorul de bună-credinţă, în condiţiile Legii nr. 112/1995, al cărui drept a fost recunoscut şi consolidat pe cale judecătorească, deoarece în astfel de situaţii Legea nr. 10/2001 prevede acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent) şi, deci, nu se punea problema retroactivităţii legii;

- textul nu afectează autoritatea de lucru judecat a acelor hotărâri care vizează imobile preluate de stat cu titlu, întrucât pentru o asemenea ipoteză, Legea nr. 10/2001 se constituie într-o cauză juridică nouă care dă posibilitatea valorificării dreptului în alte condiţii decât cele existente în cadrul normativ de până la acel moment (fiind vorba de o altă cauză juridică, nu subzistă elementele autorităţii de lucru judecat - în forma acesteia de excepţie procesuală, de natură să oprească ce-a de-a doua judecată);

- în situaţia hotărârilor pronunţate în favoarea statului, textul de lege trebuie apreciat din perspectiva imperativelor politicii sale legislative referitoare la repararea prejudiciilor create persoanelor particulare prin deposedarea, în mod abuziv, de bunurile deţinute de acestea. Altfel spus, statul (prin organul său legiuitor) poate renunţa la beneficiul autorităţii de lucru judecat, atunci când aceasta este necesar pentru a asigura, în domeniul restituirii imobilelor, principiul reparaţiei în natură. Ca atare, în asemenea situaţii, când statul însuşi renunţă la efectele favorabile ale autorităţii de lucru judecat, nu se poate spune că o face pentru a imixtiona cu sfera puterii judecătoreşti, ci doar pentru a asigura premisele unei reparaţii echitabile pentru persoanele deposedate abuziv.