Lect. univ. dr. Traian Cornel Briciu
Rezumat
Autorul analizează conceptul de imparţialitate a instanţei de judecată impus de art.6 pct.1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului în raport cu dispoziţiile Codului de procedură civilă sau a altor legi, precum şi cu jurisprudenţa instanţelor.
În cuprinsul studiului se analizează criteriile de apreciere a imparţialităţii instanţei pe baza soluţiilor desprinse din practica Curţii de la Strasbourg, precum şi soluţiile pronunţate în dreptul intern cu privire la cazurile care au pus în discuţie respectarea exigenţei privind imparţialitatea instanţei de judecată.
Studiul cuprinde o raportare a exigenţei imparţialităţii la mijloacele procedurale pe care le oferă Codul de procedură civilă - incompatibilitatea, recuzarea, abţinerea - apreciind că, în forma actuală, acestea nu sunt în măsură să acopere toate cazurile în care părţile ar putea în mod obiectiv să aibă temeri justificate în legătură cu nepărtinirea judecătorilor ce compun instanţa de judecată. În mod asemănător, studiul abordează şi situaţia asistenţilor judiciari sau magistraţilor-asistenţi, pe care dispoziţiile actuale ale Codului de procedură civilă îi exclud din sfera de aplicare a incompatibilităţii.
Studiul abordează şi problema sancţiunilor specifice neîndeplinirii exigenţei imparţialităţii instanţei.
În final, se analizează garanţiile procesuale oferite de dispoziţiile Proiectului Codului de procedură civilă în privinţa respectării principiului imparţialităţii instanţei.