Mecanismul si valentele functiilor clauzei penale in cadrul dispozitiilor Legii nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale

REZUMAT

Prof. univ. dr. Smaranda Angheni

Problematica clauzei penale stipulată atât în contractele civile dar mai cu seamă în cele comerciale este în permanenţă de actualitate prezentând importanţă atât teoretică cât şi practică.

Reglementările cuprinse în Legea nr. 469/2002 determină reflecţii, discuţii, în legătură cu mecanismul de funcţionare a clauzei penale şi mai cu seamă, a valenţelor funcţiilor acesteia în contextul măsurilor de întărire a disciplinei contractuale.

Ca remarcă generală, esenţială pentru evidenţierea funcţiilor clauzei penale în cadrul măsurilor de întărire a disciplinei contractuale este faptul că, principiul libertăţii contractuale în privinţa stabilirii cuantumului penalităţilor se manifestă în mod specific, particular sub două aspecte.

Pe de o parte, răspunderea contractuală sub forma penalităţilor intervine numai în măsura în care există în contract o clauză penală, iar pe de altă parte, penalităţile prevăzute nu pot depăşi valoarea debitului restant, decât dacă s-a prevăzut în mod expres în contract acest lucru.

Prin urmare, cu excepţia cazului când în contract s-a prevăzut contrariul, se poate vorbi despre o funcţie limitativă de răspundere a clauzei penale.

Întrebarea firească care apare este următoarea: această funcţie limitativă de răspundere, răspunde titlului actului normativ, respectiv unele măsuri de întărire a disciplinei contractuale?....

Pornind de la aceste considerente, studiul de faţă analizează aspectele generale privind funcţiile clauzei penale, cu specială privire asupra funcţiei sancţionatorie şi a celei compensatorie, pentru ca apoi, prin prisma acestora, să se aprofundeze mecanismele aplicării clauzei penale, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 469/2002, modificată precum şi funcţiile clauzei penale, care se desprind din acest act normativ controversat în doctrina de specialitate şi în practica judiciară.

O altă problemă relevantă din punct de vedere practic este problema reductibilităţii clauzei penale, în condiţiile în care, de lege lata judecătorul nu poate diminua cuantumul penalităţilor.

Întrebarea firească este următoarea: există compatibilitate între dispoziţiile Legii nr. 469/2002 şi cele din Codul civil (art. 1066 şi urm C. civ.)?

Evident, răspunsul este negativ, aşa încât, în prezentul studiu ne exprimăm opinia cu privire la eventualele propuneri de lege ferenda.

În concluzie, în opinia noastră, dispoziţiile Legii nr. 469/2002, care vizează unele măsuri de întărire a disciplinei contractuale nu corespund, cel puţin în privinţa clauzei penale, intenţiei legiuitorului de a crea un cadru juridic adecvat raporturilor comerciale în care "actori" sunt agenţii economici şi care trebuie să răspundă pentru obligaţiile asumate.

Pe de o parte, răspunderea contractuală sub forma penalităţilor şi eventual a despăgubirilor în completare, plafonate la valoarea debitului, nu acoperă toate abaterile de la disciplina contractuală iar, pe de altă parte, în acest cadru normativ nu se pot realiza funcţiile clauzei penale, în principal, funcţia compensatorie şi cea sancţionatorie.